Tel: (0747) 03 95 95 | office@mediab.ro
 

In sfarsit, una din cele mai frumoase nunti din 2013, nunta pe care am asteptat-o cu nerabdare maxima (si noi si mirii :P), a ajuns la noi pe site. :)

Asadar, vi-i prezentam astazi pe Cosmin si Bettina, doi tineri frumosi pe care am avut ocazia sa-i filmam in 2 tari diferite si care au ales cele mai frumoase locatii de nunta din preajma lor: Cazino-ul din Baden si Domeniul Royal Horse de langa Snagov, locatii care ne-au impresionat aproape la fel de mult ca si mirii :P Si pentru ca orice eveniment deosebit merita o filmare pe masura, am adus cu noi o echipa de 4 oameni si o macara, sa nu ne scape nimic!

Acum ca au trecut cateva luni de atunci, ne aducem aminte cu drag printre altele de cocktailurile reci, de muzica buna, de caleasca de la Snagov si de zambetele mirilor. A fost o reala placere sa avem in jurul nostru oameni atat de frumosi si amabili, care ne-au facut sa ne simtim in largul nostru indiferent de situatie.

Foto: Sorin Pantis | nunta

Multumim intregii familii pentru incredere si rabdare, iar voua, vizitatorilor nostri, va dorim vizionare placuta si nu uitati sa lasati mirilor niste ganduri bune in sectiunea de comentarii!

Stiti ca exista acele cupluri de scena, in general formate din doi tineri care n-au nicio treaba unul cu altul, nu se cunosc, pur si simplu sunt alesi pentru ca sunt frumosi si arata foarte bine impreuna? Ei bine, adaugati la toate astea multa, multa dragoste si priviri dulci plus doua verighete si ii aveti pe Madalina si Mihnea, un cuplu de-o poveste devenita realitate.

Si cum orice poveste trebuie sa aiba un inceput, prin desecretizarea dosarelor am aflat ca prima legatura dintre cei doi s-a format cand Mihnea a vazut-o pe Madalina urcand pe scena sa primeasca o diploma. Era frumoasa si pe deasupra o putea auzi si la radio, asa ca nu ne miram ca el si-a spus in sinea lui “am sa fiu cu fata asta intr-o zi si-am sa ascult de acum numai ALT FM!” :))

Avea sa mai treaca un an de zile de emisiuni, cu alergari, munca si scoli pana cand Mihnea sa aiba in sfarsit ocazia sa o abordeze: “Eu te cunosc pe tine, te-am vazut acum un an la aniversarea postului de radio. Stiu si cu ce ai fost imbracata: o rochie neagra si pantofi rosii!” Treaba asta mitologica cu un barbat care tine minte cum a fost imbracata o fata oarecare cu un an in urma nu e lucru mare, e FOARTE mare, suficient cat sa o impresioneze pe Mada si sa-i dea o sansa :)

Unde au dus toate astea? Stim doar ca au avut o nunta superba, cu vreme superba, invitati de seama pusi pe glume, parte din ei aparent facand parte din gruparea Anonymous care a reusit sa gaseasca o bresa in sistemul de securitate al Fortaretei Valery 4, rapind mireasa ca niste pirati somalezi mascati pe strazile intunecate ale Timisoarei. Noroc cu Mihnea care avea relatii sus-puse si a reusit sa negocieze cu seful lor de trib o returnare a masinii… ahmm… a miresei prin metoda declaratiei. :) Si mai stim ca desi nunta e demult gata, toate aventurile frumoase ale vietii lor nu se vor opri aici.

Povestea continua deci dar noi trebuie sa incheiem asa ca va lasam sa vizionati clipul lor de nunta si nu in ultimul rand va dam prilejul sa le transmiteti un gand frumos cu ocazia implinirii primului an de casatorie (aproximativ :P).

Cu mult drag, ai vostri videografi si prieteni,
Echipa Media B.

Avem onoarea sa prezentam azi una din cele mai elegante nunti din 2013. O nunta la care s-a vorbit atat engleza cat si romana, o nunta la care am trecut pe langa sabii, oameni in uniforma si torte. O nunta la care a plouat si a fost soare, s-a dansat si s-a baut, o nunta al carei mire avea domiciliul din "buletin" la Ambasada SUA din Bucuresti. Adaugati la toate astea o plecare de la Radisson Blu plus o petrecere la Casa Doina si aveti de-a face cu o adevarata poveste transatlantica.

Doamnelor si domnilor, va prezint mirii care ne-au oferit cea mai tare cazare la hotel de cand filmam nunti, Elena si Don, despre care va va vorbi... Elena, in randurile pe care ni le-a scris in continuare.

"In 2010, toamna, intr-o vineri seara, ma pregateam sa ies la o intalnire aranjata de buna mea prietena Ana. Nu-l stiam, nu ma stia. Mi-l vorbise ea de bine, zicea ca stie limbi straine. :))

Urma sa iesim in patru. Aceeasi Ana a venit sa ma ia de acasa. S-a uitat putin la mine: "Nu se poate asa! E prima intalnire, mergem la un restaurant dragut! Pune-ti niste tocuri, mamaie!" M-am conformat intr-un final, dupa lungi rafuieli cu sifonierul in cautarea unei perechi mai de Doamne-ajuta!

Am aflat abia in taxi ca restaurantul "dragut" era in centrul vechi. Lipscani. Piatra cubica...si eu merg pe tocuri exact ca un pui de caprioara la primii pasi. Mi-nu-nat! Ne astepta in fata muzeului de istorie (unde mai tarziu am facut sedinta foto-video de la nunta). Am facut cunostinta, m-am balbait cand m-a complimentat (jumatate ca m-a-nvatat mama sa fiu modesta, jumatate la gandul ca inca nu m-a vazut mergand mai mult de 50 de metri). :))

Avea sa fie o intalnire reusita, e genul de persoana care te face sa te simti in largul tau de la inceput. Prin urmare, i-am spus sincer sa ma tina de mana daca vrea sa nu ma imprastii pe jos. Ma tine de mana si acum cand ii citesc ce am scris pentru voi. il vad incruntat si stiu ca incearca sa traduca si habar n-are ce inseamna 'a se balbai'. Ma roaga sa scriu frumos despre el pentru ca la un moment dat o sa citeasca aia mici si o sa faca misto de noi daca-i povestea prea siropoasa! La prima intalnire am ras, am povestit, ne-am saturat de tabule si humus, am stabilit sa ne vedem urmatoarea zi la o plimbare in parc, apoi la o cafea, apoi la un film.

E incredibil cum trece timpul cand esti langa cine trebuie sa fii. Ne pregatim acum de prima aniversare, ma uit la clipul de nunta de care nu ma mai satur si stiu ca oricat de frumoasa a fost ziua noastra ... The best is yet to come!

http://youtu.be/NqmtCrgpeik"

Foto: Emm and Clau | nunta

Deci este o poveste Real fara egal !!!

"In 2009 eu, Alina, m-am angajat la Real, unde l-am intalnit pe el, cel care urma sa-mi devina sot. Invatam sa fac facturi, care era pe raionul lui, am mai vorbit, povestit, aveam emotii in preajma lui, el... la fel!!! A continuat cu prima invitatie la un suc, dar care a fost in parc... fara suc :) Eu tacuta,el vorbea mult... Asa a inceput povestea noastra!!! Intr-o seara fara sa ma astept propunerea a venit din partea lui sa ne gasim locul impreuna, dar nu doar cat lucrez in real ci pentru totdeanua... Nu atunci am primit cererea in casatorie, au mai trecut cativa ani, si intr-o seara frumoasa de ziua mea am primit si inelul si cererea, cu mari emotii!!! Si asa am inceput pregatirile pentru nunta si planurile de viitor ce urmau... :)"

A fost o surpriza minunata ca la intalnirea pentru semnarea contractului ca videografi la nunta ei sa descopar ca e tocmai Alina, fata de care m-am atasat inca din primele zile de liceu, cu care din pacate nu am continuat prietenia, ea schimband liceul tocmai de la inceput. Asa ca mare mi-a fost surpriza sa o revad si sa ne aleaga pentru nunta ei! Iti multumesc, Alina draga pentru ca ai facut sa ne reintalnim. Frumoasa surpriza si o asteptam pe urmatoarea, la botez :P

Vizionare placuta si iubiti-va mult!

Locatii: Restaurant No Name Arad;
Foto: Sabina Mladin.

Iata ca a venit si randul nuntilor din "luna lui cuptor" iar astazi vrem sa va prezentam o nunta deosebita ce a avut loc la Timisoara, cu doi tineri care s-au gasit la facultate si de atunci nu s-au mai pierdut unul de altul, dupa cum ne povesteste chiar Iulia:

"Povestea noastra a inceput inainte sa ne cunoastem. Poate a inceput odata cu noi. Eram amandoi in anul I de facultate si am simtit ceva din primul moment cand l-am vazut. Nu dragoste la prima vedere. Nu atractie fizica. Ceva ce atunci nu-mi puteam explica. Anii au trecut, ne-am mai vazut fiind colegi, dar nu ne cunosteam propriu-zis, eram in acelasi an, dar in serii diferite. Pana la sfarsitul anului 6. Asa a vrut Dumnezeu sa fie. Sa ne intalnim la momentul potrivit al vietii, cand eram pregatiti pentru a recunoaste iubirea adevarata.

Dupa un an de relatie, sub pretextul ca mergem in oras sa sarbatorim 8 martie, am avut parte de o adevarata surpriza: m-a cerut in casatorie. Si cum Dumnezeu le aranjeaza pe toate, in aceeasi seara, la acelasi restaurant, era o cunostinta comuna, care nestiind nimic despre cerere, cand a vazut ce se intampla, ne-a facut fotografii si avem imortalizata emotia momentului. A fost de vis... A venit pe partea mea de masa, s-a asezat in genunchi si mi-a pus intrebarea... Fata ce canta acolo, s-a oprit din cantat, si toata lumea a aplaudat. Asa emotionata am fost, imi curgeau lacrimi fara sa le pot controla.

Un an mai tarziu a venit nunta.

Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a scos in cale sufletul pereche. Chiar cred ca exista pentru fiecare , dar e o minune sa ajungi sa il intalnesti. Eu l-am intalnit si pentru asta voi fi vesnic recunoscatoare. Sa ai pe cineva care sa-ti citeasca gandurile si sa te completeze... sper sa aiba cat mai multi oameni parte de asa ceva."

Iar noi le multumim pentru increderea acordata si le dorim sa continue aceasta poveste pana la adanci batraneti, alaturi de copii, nepoti si stra... dar hai sa nu ne grabim :P

Vizionare placuta!

Locatii: Timisoara;
Foto: Sorin Pantis.

A inceput cu un Like al ei, a continuat cu indrazneala lui, dupa care au curs sute de mesaje intr-o noapte alba. A doua zi, deja nimeni nu le mai putea lua zambetul de pe fata! Drept pentru care, in a doua seara si-au dat mult asteptata intalnire, unde altundeva decat la mijloc. Mii de fluturi in stomac, emotii, fiori, multi stropi de ploaie... si primul sarut!

Au fost suficiente cateva luni pentru a realiza ca sunt sortiti unul altuia. Sa fi fost dragoste la primul Like?!? Cu siguranta!!

Iar surpriza a aparut intr-o escapada de weekend, in seara de 23 august, sub o luna plina si un cer instelat, cand Cristi isi lua inima-n dinti si o intreaba pe Teodora: "Vrei sa fii sotia mea?"

Si unde au dus toate astea? La o nunta foarte frumoasă, cu momente emoționante și distractive în aceeași măsură! O nunta in care mirele și mireasa au știut să savureze marele eveniment în toate aspectele posibile - s-au bucurat atât unul de celălalt, cât și de invitați.

Cu alte cuvinte, o nuntă pe care suntem convinsi că toți cei prezenți o vor ține minte.

Iar noi? Noi in primul rand ne bucuram ca ne-am facut doi noi prieteni. Ne-a placut faptul ca sunt deschisi la idei noi si foarte expresivi in timp ce le pun in aplicare :P Este de asemenea nunta care ne-a batut recordul la numarul de preoti prezenti in timpul slujbei (va lasam pe voi sa-i numarati) asa ca suntem siguri ca viitorul lor e pe maini bune, mai ales ca se inteleg de minune si le sta atat de bine impreuna.

In incheiere nu mai ramane decat clasicul "vizionare placuta", urarile de bine, planurile de viitor si suplimentarea numarului de scaune la masa, daca intelegeti ce vrem sa spunem :P

Iubiti-va mult, cum spunea un clasic :)

Locatii: Restaurant Premiere Arad;
Foto: Sabina Mladin & Paul Cimpoies.

Lorena si Dani sunt inca o pereche de miri care ne-au devenit dupa nunta prieteni buni si da, fac parte din gasca noastra vesela! Mi-e ciudat sa vad cat de mult ne-am apropiat de atunci si pana acuma, cate am putut discuta aproape zilnic cu fata asta minunata! Lorena este mireasa care mi-a transmis o "boala incurabila", boala pantofilor! :D Daca stiam ca e atat de incurabila aceasta boala ma imunizam mai tare sau poate ma vaccinam impotriva ei... :P

Sa va vorbesc despre ei cat sunt de frumosi si cat de bine dau pe sticla, n-are rost! Acest clip ne arata asta cu lux de amanunte. smile emoticon Imi raman tare dragi toti mirii care au colaborat candva cu noi, dar cei care ne raman si prieteni, ii ador si au un loc special in ochii mei.

Desi se stiau de mici sau mai bine zis parintii intre ei ii stiau de mici-pitici, mama lui Dani chiar dorind sa ii devina candva nora acea pitica dulce, blonda, creata, cu ochi albastri si incercand sa ii spuna pustiului pe vremea aceea de o fata frumoasa, Dani nebagand in seama ce ii zice mama a ajuns sa o descopere singur singurel, fara sa tina seama de spusele mamei lui! A venit deci vremea sa intalneasca acum o adevarata domnisoara blanda, creata, cu ochi albastri... si da, tot dulce la privit! Cand i-a spus mamei lui ce fata frumoasa a vazut el, mamei lui nu-i venea sa creada ca e vorba exact despre aceeasi fata pe care a vazut-o ea cu cativa ani in urma si de care incerca sa ii spuna. :) E clar ca Dani nu a ramas numai cu privitul si cu placutul cum fac alti baieti mai timizi :D , si il felicit!

Imi place cand ma regasesc in povestile mirilor mei, aici regasindu-ma la faza cu "mama baiatului a pus ochii mai intai pe fata"... Da, si eu am fost ochita mai intai de mama sotului meu...:)

Cu drag,
Raluca

Locatii: Biserica AZS Salem, Restaurant Marem;
Foto: rednow.ro.

S-au intalnit inca din prima zi a vietii lor, in maternitate. Ea pe 4, el pe 5 aprilie. Destinul i-a adus impreuna si la liceu cand au intrat in aceeasi clasa, loc in care de-a lungul anilor au realizat ca le este scris sa fie impreuna. Ani de liceu, cu emotii la romana.. si nu numai :))

Alti ani de zile, alte vise, alte emotii si amintiri impreuna pana cand intr-o alta zi frumoasa de aprilie, Adi a pregatit inelul si a pus marea intrebare: "Vrei sa fii sotia mea?", urmat probabil de cel mai frumos "Da" rostit de Bianca.

In 2014 a inceput un nou capitol din viata lor, primul in calitate de sot si sotie, cu o petrecere de zile mari la care spunem cu mandrie am luat si noi parte. Formatia a cantat pana in zori, mancarea si bautura nu s-au terminat iar mirii si-au pastrat zambetele pana la final. Ba chiar si vocile pentru momentele in care au luat microfonul si au intretinut atmosfera.

In cazul lor nu ne facem griji, daca de mici n-au scapat unul de altul suntem siguri ca vor si imbatrani impreuna. :) Asa ca le dorim multa sanatate, sa aiba timp sa-si completeze cufarul cu amintiri impreuna, pas cu pas, poza cu poza.

Enjoy. :)

Locatii: Hanul de la Rascruce, Pecica;
Foto: Sabina Mladin.

In timp ce prelucram nunta Deliei si a lui Gabi ma gandeam cat de multe s-au schimbat in viata lor in acest prim an de la nunta. A aparut in viata lor micutul Alfred, o frumusete de copil pe care cei doi il adora cel putin la fel de mult cum se adora unul pe altul. :P Si bineinteles ca aceasta comoara le capteaza toata atentia, lasand in plan secund chiar si asteptarea filmului de nunta :P Cu toate acestea, merita sa ne amintim cat de frumoasa a fost ziua nuntii, cand cei doi, mire si mireasa, au pasit la altar pentru a-si spune acel DA memorabil.

Dar haideti sa o lasam mai 'nainte pe Delia sa ne explice cum i-a furat Gabi inima :)

Era o iarna cu multa, multa zapada… inceput de sesiune si sfarsit de ianuarie, cand un suflet ciudat ma surprinde cu intrebarea: “ce mai faci?”… Desigur ca intrebarea putea fi normala sau chiar banala, daca nu ar fi venit din partea unui necunoscut cu care doar schimbasem cateva vorbe in urma cu 7 luni. Totusi, din nu stiu ce impuls de moment, ma hotarasc sa intru in rol si ii raspund cu lux de amanunt la intrebare. Il intreb si eu ce mai face, desi nu ii stiam decat numele, iar de acolo a inceput o conversatie interesanta, care a devenit din ce in ce mai intima si mai faina cu trecerea zilelor…

Prietenia mi-a cerut-o intr-un cadru special, pe la 7 dimineata :), intr-un foisor plin de trandafiri si biletele, el trezindu-se de la 5 ca sa pregateasca totul…Mi-a fost asa de drag… si-acum imi e…

Zambesc amintindu-mi de una dintre primele noastre intalniri cand, pentru ca i-am spus in treacat ca imi place kinder bueno, mi-a adus un bax mare, sa ma satur :) Adevarul e ca tot nu m-am saturat dar asta-i alta poveste :P Dragostea noastra nu a fost una la prima vedere, dar a crescut, cu timpul devenind tot mai frumoasa. Am trecut prin multe obstacole impreuna, insa de fiecare data, ceva ne-a legat si mai mult…

Din multitudinea de lucruri ce ne leaga sunt si gusturile, ce ni se aseamana tare. Tocmai de curand, trebuia sa cumparam un covor. Am intrat intr-un magazin cu sute de covoare si nu va spun ca pe acelasi covor ne-am pus ochii amandoi inca de la inceput.

Eh, m-a surprins din prima conversatie si inca ma mai surprinde si acum cu poezii haioase si cantece compuse de el, asa, doar eu sa-l inteleg, iar uneori nici macar eu :)). Chiar azi mi-a compus una, dragul de el. Iar, oricat de suparata as fi, el reuseste intodeauna sa ma faca sa rad, cel mai des in hohote…

Gabi e acel suflet pereche al meu pe care Dumnezeu mi l-a dat si ii multumesc Lui.

Cat despre ziua nuntii… mi se insenineaza inima cand ma gandesc la ea, desi n-a fost intr-u totul lipsita de peripetii :P. Uneori ma trezesc dimineata cu senzatia ca am visat ca m-am casatorit si ca nu s-a intamplat in realitate. Insa povestea abia incepe. O scriem in fiecare zi, trezindu-ne unul langa celalalt, bucurandu-ne de fiecare lucru pe care il facem si descoperind noi frumuseti ale vietii de familie. :D

Locatii: Campulung Muscel;
Foto: rednow.ro.

Cu miros puternic de tei. Asa a inceput povestea lor. Nuuu!! Nu cu ceai de tei, ci cu o seara profunda de mai din 2013, si ea era atat de naturala si cu un pachet de emotii in buzunar si era cald si profilul strazilor era simplu, dar romantic si era liniste si vai ce perfect era totul si PAC: apare el in pantaloni de trening, bluza cu patratele, tenisi, cu mainile in buzunar, fara trandafir rosu... si se schimba tot peisajul. Si ce mult s-a usurat ea... Ea care tot drumul se ruga sa nu aibe parte de o intalnire cu dulcegarii si flori ca Maria Dolores din telenovele.

Deci el era Ovidiu, complet neasortat la prima intalnire, teolog si psalt, iubitor de biciclete si skandenberg, cu barba si inima blanda. Si ea era Mina, geografa, cu ras puternic si breloc cu vacute, indragostita de calatorii si folclor. Doi oameni simpli, cu suflete vesele, pe care Dumnezeu i-a lipit asa de bine incat au inceput sa faca toul impreuna si sa nu se mai sature unul de altul.

Si au mai urmat si alte seri de mai, si de iunie si apoi de toamna si de decembrie, dar ne oprim totusi la ianuarie, pe autostrada Arad-Timisoara, la un kilometru care nu mai conteaza. Plecau la Oasa, cand Ovidiu trage pe dreapta sa verifice daca intr-adevar si-a uitat sosetele acasa. Dar pufoasele sosete se transforma intr-un frumos inel stralucitor si Mina, acaparata de un sistem de sentimente, incepe sa-si piarda coordonatele.

Bucuria acelui moment le va ramane mereu vie in minte, asezata sub semnul acelei ierni blande.

Asa au decis ei sa urce impreuna muntii tineretii, sa intampine cu drag si nadejda tot ce viata le va asterne la poale, sa masoare timpul in puternice simtaminte si sa se bucure unul de celalalt fara vreo clipa de ragaz.

"De ce oare dragostea este mai mare decat celelalte? Pentru ca toate celelalte vor trece" -Sf. Ioan Gura de Aur

Locatii: Restaurant Noblesse, Arad;
Foto: Ilarion Moga.

Povestea lor incepea pe 22 aprilie 2000, cand ei inca nu aveau nici cea mai mica idee ca ar putea fi doua jumatati ale aceluiasi intreg. Cum ar fi putut vreodata sa spere asta cand erau atat de perfect opusi ca stil, caracter, viziuni si idei? Nu si-au dat multe sanse nici ei nici cei apropiati lor. Si totusi, cu toate tentativele lor (si ale altora) de a se indeparta unul de celalalt, a fost imposibil, pentru ca asa cum se intampla cu extremele in general, nu au facut nici ei exceptie si s-au atras asa de mult incat au ramas nedespartiti.

Dupa ce pe 22 decembrie 2012, in prima zi din Noua Viata (pe 21 decembrie 2012 a fost "sfarsitul", in caz ca ati uitat) au sarbatorit cei 13 ani impreuna printr-o raita la Casa Cununiilor, urmata de o mare petrecere cu prietenii si familia, Bogdan si Amelia au hotarat sa organizeze o petrecere si mai mare in miez de vara, cand isi doreau sa spuna DA acolo unde este cel mai important pentru ei: in fata lui Dumnezeu.

Data s-a decis repede insa la scurt timp au avut parte de cel mai frumos dar, o veste care urma sa le schimbe nu doar planurile pe termen scurt, ci intreaga viata: deveneau parinti!

Mathias a amanat petrecerea, dar a confirmat data cea importanta, cu o mica schimbare de program de care s-a bucurat toata familia!

Cat despre ziua nuntii, ea a fost chiar mai frumoasa decat si-au imaginat-o datorita acestui mic si dragalas baietel, care se va putea lauda toata viata ca apare in pozele si filmarea de nunta a parintilor :P

Le dorim tot ceea ce este mai frumos pe lume, implinirea tuturor planurilor iar in ceea ce priveste dezvoltarea familiei, s-o tina tot asa ca au inceput bine! :)

Vizionare placuta!

Locatii: restaurant Oltenia, Craiova;
Foto: Cristian Conea.

Povestea noastra nu are nimic special in afara de faptul ca este a noastra. A inceput probabil ca multe alte povesti, la birou.

Ne-am cunoscut in noiembrie 2011, cand am devenit colegi de lucru, si prin natura serviciului aveam o foarte stransa colaborare, motiv pentru care vorbeam foarte des la telefon. Simpatia dintre noi a fost instantanee si nu a durat mult pana convorbirile de lucru s-au transformat in convorbiri si mesaje personale. Totul a decurs foarte natural, ca si cum ar fi fost mana destinului la mijloc. Ne-am dat seama ca atractia dintre noi e foarte mare, si ca avem foarte multe in comun, printre care modul de gandire si simtul umorului.

Asa se face ca, la o iesire cu colegii la Straja, in februarie 2012, s-a intamplat inevitabilul: am acceptat ca intre noi sunt sentimente mult mai puternice decat cele normale pentru nistre simpli colegi, si am devenit iubiti. Desi a trecut destul de putin timp de atunci, am senzatia ca suntem de o viata intreaga impreuna, asa bine ne potrivim. La scurt timp, ne-am mutat impreuna, si atunci ne-am dat seama ca suntem facuti unul pentru celalalt, si ca vom fi impreuna pentru tot restul vietii. Povestea noastra nu a avut nevoie de timp, ca cele traite inainte, pasiunea a fost prezenta de la inceput, si s-a pastrat pana in ziua de azi, cand asteptam un bebe. Pe zi ce trece, dragostea noastra creste, si nu putem decat sa ii multumim lui Dumnezeu ca ne-a ajutat sa ne intalnim.

Cererea in casatorie a venit dupa un an si trei luni de relatie, era in luna iunie, o zi de luni, aparant o zi ca oricare alta. Evident, nu ma asteptam, dar raspunsul a venit instantaneu: un DA din toata inima, si pentru tot restul vietii! Viitorul mire era emotionat, dar sigur pe el de success! A urmat un an de planificari pentru nunta, care pentru noi a fost o joaca. Nu am avut idei preconcepute, nu planificasem de mica evenimentul, am facut cum am crezut si cum am simtit noi ca este mai bine, si a iesit ceva de care suntem foarte mandri. Pentru noi, a fost cea mai frumoasa nunta, deoarece a fost nunta noastra, ca incoronare a povestii noastre de dragoste, primul pas pentru intemeierea unei familii.

Cat despre noi, ce as putea sa spun? Suntem 2 firi cu gandire rationala si logica, eu, bineinteles cu cateva accente mai feminine, moment in care imi dispare logica :). Avem simtul umorului, si ne plac calatoriile si drumetiile ( Cipri spune la toata lumea ca are muiere ducarnitza, deoarece, daca as putea, in fiecare weekend as vizita cate un loc). Chiar asa s-au desfasurat multe weekenduri din viata noastra, mergand si vizitand locuri frumoase…la un moment dat, aveam planificate toate weekendurile pe urmatoarele 3 luni). De asemenea, suntem niste gurmanzi (eu ador sa gatesc) , si ne place sa citim (aici suntem diferiti: eu citesc beletristica, Cipri chestii economice). Avem cea mai tare gashca ever, si suntem de parere ca cea mai importanta pe lumea asta e familia.

Locatii: Sala de nunti Noblesse Arad;
Foto: Marius Igas.

O iarna rece cu seri lungi in care povestesti cu un prieten sau cunoscut, la lumina focului sau in noua era tehnologica la lumina unui calculator, ori cu urechea lipita de un telefon, asa a inceput povestea noastra, cand eu, timid, ascuns in spatele unui ecran i-am scris cu mainile aproape tremurande primul cuvant, pentru ca mai apoi sa curga rauri de cuvinte si ore de convorbiri.

La sosirea primaverii atunci cand primele flori razbat de sub pamantul rece, ne intalneam intaia oara sub umbra unor sentimente frumoase parca de nestavilit. Ne mai vazusem si admirasem sub umbra altor relatii fara ca vreunul sa presimta ce va urma candva. Acum stateam din nou si ne priveam, era altceva era... fara cuvinte... frumos si cald si parca ne simteam acasa si parca... totul se oprise in loc, nimic nu mai conta, eram doar noi.

Au urmat intalniri frumoase, timp de cunoastere reciproca si atunci cand ea se astepta cel mai putin si intr-un loc cat se poate de atipic (un aeroport), eu, fara a mai tine seama de nimic am dat glas unui simtamant puternic intreband-o: 'Vrei sa fi sotia mea?'

Raspunsul il vedeti in ceea ce urmeaza iar inimile lor bat acum in acelasi ritm, visul a devenit realitate de ziua lor, o zi senina de toamna in care toate florile au plecat impreuna cu ei pe drumul lor...

Locatii: Cetatea Fagarasului, Biserica AZS Fagaras, Fantanita Craiesei Fagaras;
Foto: Sorin Pantis.

Cat de drag ne e de acestia doi! Atat de drag incat n-am lasat-o pe Anca in pace pana cand nu ne-a spus cate ceva despre povestea lor de dragoste, despre cum a ajuns o tanara studenta sa-si gaseasca jumatatea intr-o alta tara si peripetiile care au dus dupa ani si ani la o nunta deosebit de frumoasa si... personalizata! Dar mai bine o lasam direct pe ea sa va spuna:

"Povestea noastra a inceput in Franta acum vreo 6 ani. Eram amandoi studenti si era prima mea luna in Metz cand l-am cunoscut pe Olivier. Ca si student Erasmus, nu aveam in 'plan' sa ma indragostesc, voiam doar sa-mi traiesc anii studentiei cum se cuvine. Dar iata ca altele au fost planurile de acolo de Sus iar sarmul frantuzesc si-a facut efectul!

Cum spunea si Olivier in discursul de la nunta, prima data cand m-a intrebat daca ma poate saruta eu nici macar n-am inteles. Crezand ca m-a intrebat daca ma poate imbratisa am zis 'Da' :) Si la cererea in casatorie tot 'Da' am zis, dar stati linistiti ca in ultimii 6 ani franceza mea s-a ameliorat considerabil ;)

Am ramas in Franta pentru el, apoi el m-a urmat in Luxemburg, acum eu il urmez in America si cine stie ce ne mai rezerva viitorul? Doar de bine, bineinteles! Suntem norocosi sa ne avem unul pe altul! Olivier, you are my greatest adventure!"

Nu-i asa ca sunt draguti? Olivier si Anca, va multumim ca ne-ati dat ocazia sa va cunoastem si sa va fim alaturi in ziua nuntii! Va dorim ca cele mai frumoase aventuri sa vina abia de acum incolo, aventuri pe care sa le transformati in povestiri pe care sa le spuneti... stiti voi cui :D

Locatie: Reghina Blue, Timisoara
Foto: Attila Hajos | nunta

Denisa si Alex sunt niste miri care pot fi luati ca model in ceea ce priveste organizarea nuntii, rabdarea de care au dat dovada pana sa isi primeasca filmarea si clipul, dar mai ales timpul pe care ni l-au acordat, mirele fiind fotograf si stiind ca avem nevoie de timp chiar si la pregatiri, de unde am reusit sa scoatem niste cadre de vis datorita lor.

Ne bucuram de fiecare data cand cunoastem oameni ca ei, oameni cu care ne mai intalnim si la alte nunti datorita recomandarii lor si ne bucuram sa-i revedem, sa-i imbratisam cu drag de fiecare data. Denisa ne-a povestit cat de frumos si romantic s-au cunoscut si ei doi:

"Ca si in melodia lui Stefan Banica..'O seara de mai...', asa ne-am cunoscut si noi... in 2010, intr-o seara de mai, 13... zi cu ghinion pentru unii, dar cu mult noroc pentru noi. Ne-am vazut, ne-am placut si speram sa ne iubim pana la sfarsitul vietii.

Desi locuiam in acelas oras, aproape bloc langa bloc, ne-am cunoscut la Sibiu intr-un club. Eu eram la facultate acolo dar nu obisnuiam sa ies in cluburi decat pentru balul bobocilor :)) In acea seara o prietena comuna a insistat sa iesim, am acceptat si mi-am zis: 'Gata in seara asta ma duc la agatat!' El venise cu iubitul prietenei comune din orasul nostru. Am facut cunostinta, am vorbit, am dansat si la sfarsitul serii mi-a cerut numarul de telefon dar nu am vrut sa i-l dau. I-am zis sa mi-l dea el pe al lui si ma mai gandesc daca il sun. Desi imi furase mintile am incercat sa par dezinteresata :P El nu isi stia numarul si mi-a dat o carte de vizita :))

A doua zi urma sa ne intoarcem fiecare la casa lui insa eu abia asteptam sa il sun ca sa ii spun ca sunt de acord sa mergem impreuna. :) A venit si m-a luat de la camin, m-a dus acasa si de atunci am ramas impreuna...

I-am stricat putin planurile, el fiind dornic de distractii si aventuri. :)) Am dus munca de lamurire cu el sa il fac sa inteleaga ca nu se schimba nimic in rau daca avem o relatie. Este in zodia pesti, de aceea ii spun mereu ca a fost tare alunecos :))

>Apoi lucrurile s-au schimbat din bine in mai bine...Dupa 3 ani de relatie ne-am casatorit, am avut o nunta asa cum am visat si acum in mai putin de o luna asteptam cu nerabdare sa vina pe lume o minune, fetita noastra pe care o va chema Maya."

Le dorim celor doi Casa de Piatra si mult asteptata Maya sa vina in pace, sanatoasa si frumoasa, exact ca si parintii ei!

Locatie: Restaurant Paradis Royal, Rm. Valcea;

2 suflete pereche... 2 orase diferite... Care ar fi fost sansele ca sa se intalneasca? Desi lucrau in aceeasi companie de aproape un an si povesteau prin telefon cateodata, inainte de intalniri periodice la sedinte, data de 9 noiembrie a fost momentul in care Natalia a vrut sa descopere daca intr-adevar el ii este alesul.

"Dupa un drum lung de 250 de kilometri l-am invitat la o portie de clatite, intr-o vineri seara care era destinata unei iesiri impreuna cu baietii. Cu toate acestea, raspunsul lui a fost un categoric "Da". Si de aici a inceput totul..."

A fost suficient sa petreaca un weekend impreuna pentru a realiza ca asa este. Ca sunt sortiti unul celuilalt.

"Intr-un an de zile am reusit sa facem ce amandoi nu am facut intr-o viata intreaga. Si atunci ne-am decis ca asta vrem sa facem pentru tot restul vietii. Ce poate fi mai frumos in viata decat sa ai langa tine o persoana cu care sa poti sa iti indeplinesti toate visele... sa calatoresti in locuri in care nu ai crezut ca vei ajunge vreodata... sa iti inchei fiecare zi cu gandul ca esti cea mai fericita persoana de pe pamant..."

Intr-una din aceste calatorii de dupa nunta Sebi si Natalia ne-au luat si pe noi. Am vizitat cascada Bigar, Ochiul Beiului si alte locatii frumoase din judetul Caras-Severin. Impresia pe care ne-au lasat-o au fost aceea ca sunt de nedespartit, gata sa cucereasca lumea cu naturaletea lor, exact asa cum au i-au cucerit si pe invitatii lor de la nunta.

Le dorim sa nu se opreasca niciodata, sa nu inceteze aventura in doi si sa danseze prin viata asa cum au umplut ringul de dans de la Hotel Coandi. ;) Vizionare placuta!

Locatie: Restaurant Hotel Coandi Arad;
Foto: Sorin Pantis

Si ne-am gandit ca daca tot este 1 decembrie, ziua nationala a Romaniei, cea mai potrivita nunta pe care am putea-o posta ar fi o nunta in stil traditional romanesc, o nunta pe care Ionatan si Andrea au planuit-o cu multa grija si pricepere.

“Imi place sa spun ca povestea noastra a inceput acum mai bine de zece ani, cand ne-am intalnit de cateva ori, fara sa ne vedem insa. Ne stau astazi marturie cateva poze developate din anii studentiei noastre prin Bucuresti, zambind amandoi la bratul acelorasi miri :)

Insa, zambetul nostru s-a conturat in unul complice abia incepand cu sfarsitul verii lui 2012, cand Ionatan a cedat viziunii staruitoare a unor prieteni comuni care nu ne vedeau decat IMPREUNA si mi-a scris primul salut pe facebook, urmat de scrisori lungi si animate (deseneaza frumos :P ) si zboruri lunare timp de 1 an. Asadar, insotitorii de bord de la Wizz ne sunt cam familiari :)

Restul povestii pe weddingcinema.ro

Locatie: Domeniul Lupas;
Foto: REDNOW.

Chiar daca se cunosteau de ceva timp, povestea lor a inceput in iarna anului 2003. Primul pas facut de Andrei spre a o cuceri pe Beti a fost un telefon in prag de Craciun cu un pretext banal. Au urmat convorbiri telefonice din ce in ce mai lungi, mesaje si intalnirea la o petrecere la care cineva a afirmat inspirat "astia doi vor fi impreuna si peste 10 ani!"

Astazi, dupa mai mult de 10 ani, Beti ne spune ca Andrei a cucerit-o cu pantalonii lui negri inscriptionati pe posterior, aplecat peste masa de biliard si cu zambetul lui. Daca l-am intreba pe Andrei, probabil ne-ar spune ca ea l-a cucerit mergand cu el la pescuit si la munte cu cortul, activitate cu care Beti ne spune ca s-a obisnuit mai greu :)).

Iar nunta... nunta a fost exact cum si-au dorit-o. Bineinteles ca nu putea lipsi o pedeapsa pentru Andrei legata de pescuit, dar la faza cu perucile nu ne-am fi gandit nici noi :))

Felicitari mirilor pentru ca au reusit sa dea o asemenea petrecere si le dorim sa o tina in aceeasi atmosfera toata viata, ca daca totul e bine de 10 ani, va fi bine si peste 50!

Locatie: Restaurant Hotel Parc Arad;
Foto: Paul Cimpoies

"Ai innebunit???" Cam asta a fost reactia Larisei la auzul faptului ca Ciprian ar avea de gand sa se casatoreasca pe la 19 ani. Desigur sunt ganduri des intalnite la baietii care au o relatie de prietenie la acea varsta la care totul pare foarte simplu si fara probleme.

"Ramasesem surprins primind un astfel de raspuns de la o adolescenta de 15 ani care in mintea mea inca se juca cu papusile." Chiar asta a fost argumentul primului lor dialog: anii cei mai potriviti pentru casatorie. Si acea fetita era ferm convinsa ca ea va spune DA nu inainte de a implini 26 de ani. De acolo au inceput zambete, mesaje de sarbatori, dialoguri de cunoastere etc...

Cam in acest mod a inceput povestea lor de dragoste, o poveste simpla, sincera si cu multa multa iubire! Totul a venit de la sine si anii petrecuti ca prieteni au decurs repede si fara griji.

"Ne-am luat timp sa ne cunoastem bine pentru a intemeia apoi prin harul lui Dumnezeu o familie fericita." Au trecut mai mult de sase ani de la prima intalnire pana la momentul in care si-au spus DA!

"Ziua nuntii a fost aproape cum am dorit-o. Spun 'aproape' pentru ca am avut un mic inconvenient: PLOAIA! Am decis sa ne casatorim in septembrie pentru ca in zona aceasta a Italiei este de obicei o luna frumoasa cu o clima placuta si fara ploaie, o luna perfecta pentru o nunta cum am visat mereu: in aer liber! Dar pe data de 15 Septembrie toamna a fost invitatul nostru neasteptat oferindu-ne picuri de ploaie 'unlimited'.

In ciuda ploii de peste zi si a modificarii scenariului nuntii, bucuria noastra in acea atmosfera de poveste a fost totusi deplina avand alaturi pe toti cei dragi.

La distanta de aproape un an avem convingerea ca binecuvantarile Domnului au fost si sunt revarsate peste noi in mod bogat in fiecare clipa. Nu am putea fi mai recunoscatori pentru tot ce primim de sus, inclusiv ploaia!"

Ne bucuram mult ca Ciprian si Larisa ne-au ales pe noi sa le filmam nunta si ne-au adus cu avionul tocmai pana in Torino intr-o zi frumoasa de toamna. Imi aduc aminte cat de insorita a fost ziua de sambata si cat de multa tristete a adus initial vremea zilei de duminica. Cu toate acestea, mirii si-au antrenat zambetul, au tinut capul sus si au inteles ca trebuie sa traiasca clipa, in orice forma s-ar prezenta ea.

Ma bucur sa spun ca intreaga zi a fost in ansamblul ei un succes chiar daca stiu cate detalii si decoratiuni s-au pregatit pentru spatiul din gradina castelului, loc care a devenit in cele din urma inaccesibil din cauza vremii. Tocmai de aceea, ultimele randuri cu care as vrea sa inchei si pe care mi le-a trimis Larisa in textul pentru site au un mesaj puternic. Sunt convins ca acest mesaj nu-l vor uita niciodata:

"Ploaia inseamna gratie; ploaia este cerul coborand spre pamant; fara ploaie nu ar fi viata."
John Updike

Foto: bysergio.com
Locatie: Zona Torino, Castello Benso

Pagina 3 din 7

3