Tel: (0747) 03 95 95 | office@mediab.ro
 

Cu miros puternic de tei. Asa a inceput povestea lor. Nuuu!! Nu cu ceai de tei, ci cu o seara profunda de mai din 2013, si ea era atat de naturala si cu un pachet de emotii in buzunar si era cald si profilul strazilor era simplu, dar romantic si era liniste si vai ce perfect era totul si PAC: apare el in pantaloni de trening, bluza cu patratele, tenisi, cu mainile in buzunar, fara trandafir rosu... si se schimba tot peisajul. Si ce mult s-a usurat ea... Ea care tot drumul se ruga sa nu aibe parte de o intalnire cu dulcegarii si flori ca Maria Dolores din telenovele.

Deci el era Ovidiu, complet neasortat la prima intalnire, teolog si psalt, iubitor de biciclete si skandenberg, cu barba si inima blanda. Si ea era Mina, geografa, cu ras puternic si breloc cu vacute, indragostita de calatorii si folclor. Doi oameni simpli, cu suflete vesele, pe care Dumnezeu i-a lipit asa de bine incat au inceput sa faca toul impreuna si sa nu se mai sature unul de altul.

Si au mai urmat si alte seri de mai, si de iunie si apoi de toamna si de decembrie, dar ne oprim totusi la ianuarie, pe autostrada Arad-Timisoara, la un kilometru care nu mai conteaza. Plecau la Oasa, cand Ovidiu trage pe dreapta sa verifice daca intr-adevar si-a uitat sosetele acasa. Dar pufoasele sosete se transforma intr-un frumos inel stralucitor si Mina, acaparata de un sistem de sentimente, incepe sa-si piarda coordonatele.

Bucuria acelui moment le va ramane mereu vie in minte, asezata sub semnul acelei ierni blande.

Asa au decis ei sa urce impreuna muntii tineretii, sa intampine cu drag si nadejda tot ce viata le va asterne la poale, sa masoare timpul in puternice simtaminte si sa se bucure unul de celalalt fara vreo clipa de ragaz.

"De ce oare dragostea este mai mare decat celelalte? Pentru ca toate celelalte vor trece" -Sf. Ioan Gura de Aur

Locatii: Restaurant Noblesse, Arad;
Foto: Ilarion Moga.

Povestea lor incepea pe 22 aprilie 2000, cand ei inca nu aveau nici cea mai mica idee ca ar putea fi doua jumatati ale aceluiasi intreg. Cum ar fi putut vreodata sa spere asta cand erau atat de perfect opusi ca stil, caracter, viziuni si idei? Nu si-au dat multe sanse nici ei nici cei apropiati lor. Si totusi, cu toate tentativele lor (si ale altora) de a se indeparta unul de celalalt, a fost imposibil, pentru ca asa cum se intampla cu extremele in general, nu au facut nici ei exceptie si s-au atras asa de mult incat au ramas nedespartiti.

Dupa ce pe 22 decembrie 2012, in prima zi din Noua Viata (pe 21 decembrie 2012 a fost "sfarsitul", in caz ca ati uitat) au sarbatorit cei 13 ani impreuna printr-o raita la Casa Cununiilor, urmata de o mare petrecere cu prietenii si familia, Bogdan si Amelia au hotarat sa organizeze o petrecere si mai mare in miez de vara, cand isi doreau sa spuna DA acolo unde este cel mai important pentru ei: in fata lui Dumnezeu.

Data s-a decis repede insa la scurt timp au avut parte de cel mai frumos dar, o veste care urma sa le schimbe nu doar planurile pe termen scurt, ci intreaga viata: deveneau parinti!

Mathias a amanat petrecerea, dar a confirmat data cea importanta, cu o mica schimbare de program de care s-a bucurat toata familia!

Cat despre ziua nuntii, ea a fost chiar mai frumoasa decat si-au imaginat-o datorita acestui mic si dragalas baietel, care se va putea lauda toata viata ca apare in pozele si filmarea de nunta a parintilor :P

Le dorim tot ceea ce este mai frumos pe lume, implinirea tuturor planurilor iar in ceea ce priveste dezvoltarea familiei, s-o tina tot asa ca au inceput bine! :)

Vizionare placuta!

Locatii: restaurant Oltenia, Craiova;
Foto: Cristian Conea.

Povestea noastra nu are nimic special in afara de faptul ca este a noastra. A inceput probabil ca multe alte povesti, la birou.

Ne-am cunoscut in noiembrie 2011, cand am devenit colegi de lucru, si prin natura serviciului aveam o foarte stransa colaborare, motiv pentru care vorbeam foarte des la telefon. Simpatia dintre noi a fost instantanee si nu a durat mult pana convorbirile de lucru s-au transformat in convorbiri si mesaje personale. Totul a decurs foarte natural, ca si cum ar fi fost mana destinului la mijloc. Ne-am dat seama ca atractia dintre noi e foarte mare, si ca avem foarte multe in comun, printre care modul de gandire si simtul umorului.

Asa se face ca, la o iesire cu colegii la Straja, in februarie 2012, s-a intamplat inevitabilul: am acceptat ca intre noi sunt sentimente mult mai puternice decat cele normale pentru nistre simpli colegi, si am devenit iubiti. Desi a trecut destul de putin timp de atunci, am senzatia ca suntem de o viata intreaga impreuna, asa bine ne potrivim. La scurt timp, ne-am mutat impreuna, si atunci ne-am dat seama ca suntem facuti unul pentru celalalt, si ca vom fi impreuna pentru tot restul vietii. Povestea noastra nu a avut nevoie de timp, ca cele traite inainte, pasiunea a fost prezenta de la inceput, si s-a pastrat pana in ziua de azi, cand asteptam un bebe. Pe zi ce trece, dragostea noastra creste, si nu putem decat sa ii multumim lui Dumnezeu ca ne-a ajutat sa ne intalnim.

Cererea in casatorie a venit dupa un an si trei luni de relatie, era in luna iunie, o zi de luni, aparant o zi ca oricare alta. Evident, nu ma asteptam, dar raspunsul a venit instantaneu: un DA din toata inima, si pentru tot restul vietii! Viitorul mire era emotionat, dar sigur pe el de success! A urmat un an de planificari pentru nunta, care pentru noi a fost o joaca. Nu am avut idei preconcepute, nu planificasem de mica evenimentul, am facut cum am crezut si cum am simtit noi ca este mai bine, si a iesit ceva de care suntem foarte mandri. Pentru noi, a fost cea mai frumoasa nunta, deoarece a fost nunta noastra, ca incoronare a povestii noastre de dragoste, primul pas pentru intemeierea unei familii.

Cat despre noi, ce as putea sa spun? Suntem 2 firi cu gandire rationala si logica, eu, bineinteles cu cateva accente mai feminine, moment in care imi dispare logica :). Avem simtul umorului, si ne plac calatoriile si drumetiile ( Cipri spune la toata lumea ca are muiere ducarnitza, deoarece, daca as putea, in fiecare weekend as vizita cate un loc). Chiar asa s-au desfasurat multe weekenduri din viata noastra, mergand si vizitand locuri frumoase…la un moment dat, aveam planificate toate weekendurile pe urmatoarele 3 luni). De asemenea, suntem niste gurmanzi (eu ador sa gatesc) , si ne place sa citim (aici suntem diferiti: eu citesc beletristica, Cipri chestii economice). Avem cea mai tare gashca ever, si suntem de parere ca cea mai importanta pe lumea asta e familia.

Locatii: Sala de nunti Noblesse Arad;
Foto: Marius Igas.

O iarna rece cu seri lungi in care povestesti cu un prieten sau cunoscut, la lumina focului sau in noua era tehnologica la lumina unui calculator, ori cu urechea lipita de un telefon, asa a inceput povestea noastra, cand eu, timid, ascuns in spatele unui ecran i-am scris cu mainile aproape tremurande primul cuvant, pentru ca mai apoi sa curga rauri de cuvinte si ore de convorbiri.

La sosirea primaverii atunci cand primele flori razbat de sub pamantul rece, ne intalneam intaia oara sub umbra unor sentimente frumoase parca de nestavilit. Ne mai vazusem si admirasem sub umbra altor relatii fara ca vreunul sa presimta ce va urma candva. Acum stateam din nou si ne priveam, era altceva era... fara cuvinte... frumos si cald si parca ne simteam acasa si parca... totul se oprise in loc, nimic nu mai conta, eram doar noi.

Au urmat intalniri frumoase, timp de cunoastere reciproca si atunci cand ea se astepta cel mai putin si intr-un loc cat se poate de atipic (un aeroport), eu, fara a mai tine seama de nimic am dat glas unui simtamant puternic intreband-o: 'Vrei sa fi sotia mea?'

Raspunsul il vedeti in ceea ce urmeaza iar inimile lor bat acum in acelasi ritm, visul a devenit realitate de ziua lor, o zi senina de toamna in care toate florile au plecat impreuna cu ei pe drumul lor...

Locatii: Cetatea Fagarasului, Biserica AZS Fagaras, Fantanita Craiesei Fagaras;
Foto: Sorin Pantis.

Cat de drag ne e de acestia doi! Atat de drag incat n-am lasat-o pe Anca in pace pana cand nu ne-a spus cate ceva despre povestea lor de dragoste, despre cum a ajuns o tanara studenta sa-si gaseasca jumatatea intr-o alta tara si peripetiile care au dus dupa ani si ani la o nunta deosebit de frumoasa si... personalizata! Dar mai bine o lasam direct pe ea sa va spuna:

"Povestea noastra a inceput in Franta acum vreo 6 ani. Eram amandoi studenti si era prima mea luna in Metz cand l-am cunoscut pe Olivier. Ca si student Erasmus, nu aveam in 'plan' sa ma indragostesc, voiam doar sa-mi traiesc anii studentiei cum se cuvine. Dar iata ca altele au fost planurile de acolo de Sus iar sarmul frantuzesc si-a facut efectul!

Cum spunea si Olivier in discursul de la nunta, prima data cand m-a intrebat daca ma poate saruta eu nici macar n-am inteles. Crezand ca m-a intrebat daca ma poate imbratisa am zis 'Da' :) Si la cererea in casatorie tot 'Da' am zis, dar stati linistiti ca in ultimii 6 ani franceza mea s-a ameliorat considerabil ;)

Am ramas in Franta pentru el, apoi el m-a urmat in Luxemburg, acum eu il urmez in America si cine stie ce ne mai rezerva viitorul? Doar de bine, bineinteles! Suntem norocosi sa ne avem unul pe altul! Olivier, you are my greatest adventure!"

Nu-i asa ca sunt draguti? Olivier si Anca, va multumim ca ne-ati dat ocazia sa va cunoastem si sa va fim alaturi in ziua nuntii! Va dorim ca cele mai frumoase aventuri sa vina abia de acum incolo, aventuri pe care sa le transformati in povestiri pe care sa le spuneti... stiti voi cui :D

Locatie: Reghina Blue, Timisoara
Foto: Attila Hajos | nunta

Denisa si Alex sunt niste miri care pot fi luati ca model in ceea ce priveste organizarea nuntii, rabdarea de care au dat dovada pana sa isi primeasca filmarea si clipul, dar mai ales timpul pe care ni l-au acordat, mirele fiind fotograf si stiind ca avem nevoie de timp chiar si la pregatiri, de unde am reusit sa scoatem niste cadre de vis datorita lor.

Ne bucuram de fiecare data cand cunoastem oameni ca ei, oameni cu care ne mai intalnim si la alte nunti datorita recomandarii lor si ne bucuram sa-i revedem, sa-i imbratisam cu drag de fiecare data. Denisa ne-a povestit cat de frumos si romantic s-au cunoscut si ei doi:

"Ca si in melodia lui Stefan Banica..'O seara de mai...', asa ne-am cunoscut si noi... in 2010, intr-o seara de mai, 13... zi cu ghinion pentru unii, dar cu mult noroc pentru noi. Ne-am vazut, ne-am placut si speram sa ne iubim pana la sfarsitul vietii.

Desi locuiam in acelas oras, aproape bloc langa bloc, ne-am cunoscut la Sibiu intr-un club. Eu eram la facultate acolo dar nu obisnuiam sa ies in cluburi decat pentru balul bobocilor :)) In acea seara o prietena comuna a insistat sa iesim, am acceptat si mi-am zis: 'Gata in seara asta ma duc la agatat!' El venise cu iubitul prietenei comune din orasul nostru. Am facut cunostinta, am vorbit, am dansat si la sfarsitul serii mi-a cerut numarul de telefon dar nu am vrut sa i-l dau. I-am zis sa mi-l dea el pe al lui si ma mai gandesc daca il sun. Desi imi furase mintile am incercat sa par dezinteresata :P El nu isi stia numarul si mi-a dat o carte de vizita :))

A doua zi urma sa ne intoarcem fiecare la casa lui insa eu abia asteptam sa il sun ca sa ii spun ca sunt de acord sa mergem impreuna. :) A venit si m-a luat de la camin, m-a dus acasa si de atunci am ramas impreuna...

I-am stricat putin planurile, el fiind dornic de distractii si aventuri. :)) Am dus munca de lamurire cu el sa il fac sa inteleaga ca nu se schimba nimic in rau daca avem o relatie. Este in zodia pesti, de aceea ii spun mereu ca a fost tare alunecos :))

>Apoi lucrurile s-au schimbat din bine in mai bine...Dupa 3 ani de relatie ne-am casatorit, am avut o nunta asa cum am visat si acum in mai putin de o luna asteptam cu nerabdare sa vina pe lume o minune, fetita noastra pe care o va chema Maya."

Le dorim celor doi Casa de Piatra si mult asteptata Maya sa vina in pace, sanatoasa si frumoasa, exact ca si parintii ei!

Locatie: Restaurant Paradis Royal, Rm. Valcea;

2 suflete pereche... 2 orase diferite... Care ar fi fost sansele ca sa se intalneasca? Desi lucrau in aceeasi companie de aproape un an si povesteau prin telefon cateodata, inainte de intalniri periodice la sedinte, data de 9 noiembrie a fost momentul in care Natalia a vrut sa descopere daca intr-adevar el ii este alesul.

"Dupa un drum lung de 250 de kilometri l-am invitat la o portie de clatite, intr-o vineri seara care era destinata unei iesiri impreuna cu baietii. Cu toate acestea, raspunsul lui a fost un categoric "Da". Si de aici a inceput totul..."

A fost suficient sa petreaca un weekend impreuna pentru a realiza ca asa este. Ca sunt sortiti unul celuilalt.

"Intr-un an de zile am reusit sa facem ce amandoi nu am facut intr-o viata intreaga. Si atunci ne-am decis ca asta vrem sa facem pentru tot restul vietii. Ce poate fi mai frumos in viata decat sa ai langa tine o persoana cu care sa poti sa iti indeplinesti toate visele... sa calatoresti in locuri in care nu ai crezut ca vei ajunge vreodata... sa iti inchei fiecare zi cu gandul ca esti cea mai fericita persoana de pe pamant..."

Intr-una din aceste calatorii de dupa nunta Sebi si Natalia ne-au luat si pe noi. Am vizitat cascada Bigar, Ochiul Beiului si alte locatii frumoase din judetul Caras-Severin. Impresia pe care ne-au lasat-o au fost aceea ca sunt de nedespartit, gata sa cucereasca lumea cu naturaletea lor, exact asa cum au i-au cucerit si pe invitatii lor de la nunta.

Le dorim sa nu se opreasca niciodata, sa nu inceteze aventura in doi si sa danseze prin viata asa cum au umplut ringul de dans de la Hotel Coandi. ;) Vizionare placuta!

Locatie: Restaurant Hotel Coandi Arad;
Foto: Sorin Pantis

Si ne-am gandit ca daca tot este 1 decembrie, ziua nationala a Romaniei, cea mai potrivita nunta pe care am putea-o posta ar fi o nunta in stil traditional romanesc, o nunta pe care Ionatan si Andrea au planuit-o cu multa grija si pricepere.

“Imi place sa spun ca povestea noastra a inceput acum mai bine de zece ani, cand ne-am intalnit de cateva ori, fara sa ne vedem insa. Ne stau astazi marturie cateva poze developate din anii studentiei noastre prin Bucuresti, zambind amandoi la bratul acelorasi miri :)

Insa, zambetul nostru s-a conturat in unul complice abia incepand cu sfarsitul verii lui 2012, cand Ionatan a cedat viziunii staruitoare a unor prieteni comuni care nu ne vedeau decat IMPREUNA si mi-a scris primul salut pe facebook, urmat de scrisori lungi si animate (deseneaza frumos :P ) si zboruri lunare timp de 1 an. Asadar, insotitorii de bord de la Wizz ne sunt cam familiari :)

Restul povestii pe weddingcinema.ro

Locatie: Domeniul Lupas;
Foto: REDNOW.

Chiar daca se cunosteau de ceva timp, povestea lor a inceput in iarna anului 2003. Primul pas facut de Andrei spre a o cuceri pe Beti a fost un telefon in prag de Craciun cu un pretext banal. Au urmat convorbiri telefonice din ce in ce mai lungi, mesaje si intalnirea la o petrecere la care cineva a afirmat inspirat "astia doi vor fi impreuna si peste 10 ani!"

Astazi, dupa mai mult de 10 ani, Beti ne spune ca Andrei a cucerit-o cu pantalonii lui negri inscriptionati pe posterior, aplecat peste masa de biliard si cu zambetul lui. Daca l-am intreba pe Andrei, probabil ne-ar spune ca ea l-a cucerit mergand cu el la pescuit si la munte cu cortul, activitate cu care Beti ne spune ca s-a obisnuit mai greu :)).

Iar nunta... nunta a fost exact cum si-au dorit-o. Bineinteles ca nu putea lipsi o pedeapsa pentru Andrei legata de pescuit, dar la faza cu perucile nu ne-am fi gandit nici noi :))

Felicitari mirilor pentru ca au reusit sa dea o asemenea petrecere si le dorim sa o tina in aceeasi atmosfera toata viata, ca daca totul e bine de 10 ani, va fi bine si peste 50!

Locatie: Restaurant Hotel Parc Arad;
Foto: Paul Cimpoies

Pagina 5 din 13

5